Punct şi de la capăt

De luna aceasta pot spune că am intrat şi eu în rândul oamenilor, al oamenilor cu blog, cu domeniul lor, cu toate cele. De astăzi spun adio blogspotului, mulţumindu-i pentru timpul în care m-a crescut, m-a îndrumat, m-a ajutat să fiu indexat cum trebuie, ca să nu râdă alţii de mine şi, iată să ajung şi eu să am un nume mai scurt acolo, la adresă.

De astăzi, dragii mei, puţini câţi sunteţi, să ştiţi că mă veţi găsi AICI: http://emanueldragusin.ro/

Cam atât ar fi de spus... aici voi trage oblonul, voi lăsa să se pună praful şi voi trece tot mai rar.

În fiecare an, de Paşti

Hristos a înviat! Mă bucur să văd că până acum, cel puţin pentru mine, această frumuseţe a sărbătorii Pascale nu a dispărut şi străluceşte cu aceeaşi lumină an de an. Pentru mine Paştile reprezintă un bun prilej de a împrăştia bunătate celor din jur, de a petrece momente de linişte împreună cu cei dragi. Bucuriile pe care le simţeam pe când eram copil vreau să fie simţite cât mai mult şi de juniorul meu, pentru că aceste amintiri vor rămâne vii mulţi ani de acum înainte. De fapt, cred că fiecare dintre noi îşi aminteşte cum petrecea de Paşti în familie.

Tradiţia ouălor roşii are o însemnătate aparte. Eu sunt împotriva folosirii chimicalelor şi de aceea ouăle noastre de Paşti primesc roşeaţă doar de la foile de ceapă roşie. Mi se face rău când văd ouă extraterestre galbene, verzi sau albastre; le văd potrivite mai degrabă pentru mustrarea arbitrilor la meciurile de fotbal autohtone, în loc de brichete. În fine, ca să nu ne lungim prea mult ia uitaţi cum arată ouăle Pascale de anul acesta, din producţia proprie 100% (făcute de găinile din ograda proprie şi vopsite cu îndemânare de subsemnatul):




















Frunzele folosite pentru decoraţiile de mare clasă (fără modestie) sunt tot de pe proprietate, mai precis de lângă fântână şi straturile cu ceapă.

Dragii mei, poze cu friptura de miel nu vreau să mai pun pentru că ar constitui o ispită foarte mare pentru voi, cititorii. Dar vreau să vă spun că împreună cu ciorba (tot de miel) ar putea sta liniştită alături de alte delicatese într-un catalog de specialitate.

Să ne fie de bine!

SOV arestat, sau galben pe tot ecranul

În sfânta şi marea zi de Miercuri din săptămâna Sfintelor Patimi, Sorin Ovidiu Vântu este reţinut pentru 24 de ore pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă. Ceva detalii aici.Mare ştire mare, care a determinat televiziunile să scoată din laviţe acel galben crizat care ne spune că vine o viitură jurnalistică. Oastea lui SOV din Realitatea a sărit imediat cu mic cu mare pentru a ne aduce în atenţie martiriul mogulului lor care, iată este adus de lupii cei răi ai PD-L-ului spre junghiere ca un miel. Atâta doar că pe Vântu nu îl prea ajută faţa, care numai blândeţe sau nevinovăţie nu exprimă.

Aflu din aceste "ştiri care rup" (breaking news) că Vântu ar avea probleme financiare. Wow! Inevitabil mi-a venit în minte perioada de tristă amintire de anul trecut, când, angajat fiind la Realitatea Tv, eram minţit de la o lună la alta, în privinţa salariului. Situaţia era de altfel întâlnită în toate staţiile locale RTv din ţară. Oricum nu cred că SOV îşi pune problema zilei de mânie. Acum are asigurate cazarea şi masa. S-ar putea ca această belea să i se tragă de la blestemele angajaţilor; sau ale celor de la FNI, care acum nu mai dorm liniştiţi; sau poate ale altor parteneri de afaceri ale mogulului ţepuitor. În fine, eu nu îi doresc decât şedere îndelungată acolo unde e acum, deşi în România unii trăiesc în puşcărie mai bine de cât mulţi alţii în libertate.

Sincer, în momentul de faţă, mă lasă cam rece reţinerea ăstuia deoarece nu m-ar mira să îl văd de Paşti întors acasă, eliberat în Vinerea Mare ca Becali, reţinerea sa fiind doar o urechere aplicată de actuala putere. Aceasta ar putea fi circul de Paşti pe care ni-l oferă dragii noştri conducători, ca să mai uităm de scumpirea benzinei, utilităţilor, mâncării, etc. Punct!